De vreo 20 de ani, de când am început să călătorim prin străinătate, am avut șansa să vedem câteva țări. Însă niciuna dintre ele nu a putut-o detrona. Cu fiecare vizită, o iubesc mai mult și tot mai mult. Iar când nu am putut-o vedea, așa cum a fost în 2020 din cauza restricțiilor legate de pandemia de Covid, i-am dus dorul cum nici nu vă pot descrie. O iubesc și știu și simt că mi se potrivește. E țara mea de suflet, e marea mea plăcere „vinovată”!
V-ați dat seama, desigur, că vorbesc despre Italia și despre cea mai recentă vacanță petrecută acolo. Noi am ales și de această dată să mergem cu mașina, iar prin periplul nostru am ajuns în locuri care ne-au tăiat pur și simplu respirația.
Așa că invit și pe voi acum să urmăriți diafilmul frumoaselor zile din bella Italie.
Am revăzut Dolomiții și Cortina d’Ampezzo și am descoperit superbul Lac Sorapis situat la aproape 2000 de metri altitudine, un lac de o culoare verde turcoaz strălucitoare! Ceva absolut magnific! Am dat de el la capătul unei drumeții de câteva ore, în care am avut parte de peisaje spectaculoase, de poteci ca în povești, dar și de porțiuni abrupte, prăpăstii adânci, scări metalice și zone cu cabluri prinse de stânci. Cele din urmă mi-au răscolit puțin fobia de înălțime! Ce tot zic eu puțin? Mi-au blocat, pe alocuri, mintea și picioarele. Cine are frică de înălțime, înțelege ce scriu eu aici. La final însă răsplata a fost una pe măsură…
Pentru prima dată am ajuns și în Sirmione, un oraș ca un colț de Rai așezat pe malul celebrului Lago di Garda. Mulți spun că este cel mai frumos dintre toate orășelele de pe malul lacului. Nu le-am văzut încă pe celelalte, dar să mă credeți pe cuvânt când vă spun că Sirmione este superb și că trebuie să îl treceți pe lista locurilor de vizitat din Italia.
Am revăzut și Valleggio sul Mincio cu al său Borghetto declarat, de multă vreme, „uno dei Borghi più belli d’Italia”. Borghetto sul Mincio este un loc idilic, învăluit de râul Mincio, cu o puternică amprentă medievală. Case vechi de piatră, terase superbe, flori colorate, poduri și podețe și mâncare extraordinară. Caffè il Mulino cred că e locul unde am mâncat cel mai bine din tot acest concediu. Și credeți-mă că am fost în niște locuri renumite pentru gastronomia lor…
Iar dacă veți ajunge prin zonă, să nu ratați nici Castelul Scaligero, Podul Visconteo și Parcul Natural Sigurtà – un parc de aproape 60 de hectare aflat în top 5 cele mai frumoase parcuri din lume!
Verona – am vizitat orașul „îndrăgostiților” pentru prima dată în 2009 și îmi aduc aminte că atunci a fost tare frumos! Acum, vă spun sincer că am fost șocată de numărul înfiorător de mare de turiști. Orice obiectiv turistic se traducea în cozi kilometrice. Așa că de această dată am vizitat doar Arena (dar asta pentru că am prins pe ultima sută de metri niște bilete online și nu am stat la nicio coadă), câteva străduțe din oraș și alte câteva obiective turistice din zonă. Ne-am fi dorit să ajungem și în Casa Julietei, dar aici coada – cu turiști educați care așteptau cuminți la rând să viziteze muzeul – se întindea pe câțiva kilometri. Sub vestitul balcon al Julietei, curtea interioară era și ea neîncăpătoare!
Mi-am dat seama că iar am scris cam mult și că ar fi cazul să mă opresc din povestit. Deocamdată! Așa că vă las acum cu istorisirea de mai sus și cu zâmbetul ștrengăresc al Adnanei. Vă promit însă că ne ”vedem” aici și săptămâna viitoare, când vă povestesc prin ce destinații de vis ne-au mai purtat pașii vara aceasta!
