Istanbulul cel cu o mie de fețe!

Copleșitoare! Așa aș putea descrie experiența noastră în orașul întins pe cele două continente. 

Am plecat în vacanța aceasta fără prea multe așteptări. În afară de câteva obiective turistice pe care le aveam pe listă, am încercat să nu mă documentez prea mult și nici să nu mă las influențată de părerile pro sau contra ale celor din jur (mai mult contra).

– E foarte posibil să nu îți placă. E frumos acolo, dar parcă e prea aglomerat. E prea multă mizerie și mai e și multă sărăcie. Nu m-aș mai duce acolo a doua oară…

Cam așa sunau ”încurajările” celor care au vizitat Istanbulul. Cei mai mulți, e drept, doar tangențial ca turiști. Fie au fost în trecere, fie în interes profesional și au apucat să viziteze doar pe ici-colo.

Dar mai bine să o luăm cu începutul și să vă împărtășesc acum impresiile mele despre metropola cu mai bine de 15 milioane de locuitori.

 Am ajuns în Istanbul după un drum de aproape 9 ore cu mașina. Am trecut prin vămi destul de repede. La intrarea în Turcia ne-a întâmpinat o Semilună aproape perfectă, iar puțin mai târziu Soarele ne-a zâmbit și el în nuanțe aprinse de roșu și galben. 

Drum întins și liber, de la Edirne la Istanbul doar autostradă cu multe benzi. Părea a fi începutul unei vacanțe perfecte. Părea! Pentru că puțin după ora 8 a început balamucul. Cum să vă explic eu altfel? Să încerc în felul următor: traficul din București e parfum! Ce am văzut în Istanbul nu am mai văzut nicăieri în lume: reguli de circulație inexistente sau, în cel mai fericit caz, opționale, semafoarele – cele mai multe doar de decor, trecerile de pietoni – un fel de ruletă rusească. Mașini care…împing pur și simplu oamenii pe trecerea de pietoni! Și pietoni deloc surprinși sau deranjați de atitudinea agresivă a șoferilor.

Și în această aproape o oră și un pic – în care am experimentat traficul ăsta nebun și în care am prins și un „bonus” cu unele străzi închise și sensuri blocate din motive care țineau de organizarea unui eveniment național – părea că o super-putere controla totul. Ceva sau cineva făcea în așa fel încât haosul ăsta să aibă o logică și o ordine a lui. Nicio tamponare, niciun accident, nimic de genul ăsta.

Oricum, ca un prim și poate cel mai important sfat dacă vreți să vizitați Istanbulul cu mașina: dacă nu există parcare la locație (și sunt foarte mari șansele să vi se spună că există, dar să descoperiți că parcarea e de fapt undeva la bulevard, ceea ce înseamnă că nu prea e) lăsați mașina în parcările special amenajate! Altfel, riscați să transformați vacanța într-un sejur ratat, oricât de buni șoferi ați fi! Noi, spre exemplu, am lăsat mașina – pe toată perioada vacanței – într-o parcare special amenajată (Ispark în zona gurii de Metrou Yenikapi). Cele mai multe dintre aceste parcări sunt de încredere și costă foarte puțin.

Și acum că am trecut în revistă partea aceasta mai puțin plăcută, să vă spun și despre Istanbul. În cât mai puține cuvinte și cât mai multe imagini….

Nu seamănă cu nimic din ce am văzut până acum! Istanbulul este un oraș ca o ”carte din povești”. Un oraș imens, copleșitor, fermecător, seducător, un spațiu al contrastelor. Nu credeam că o să văd vreodată un așa melanj între opulență și sărăcie lucie, între ordine și dezordine, între ultra-tradiționalism și modernism.

 Nicăieri în lume nu m-a lovit contrastul acesta atât de strident. Și totuși, amestecul ăsta de arome, de culori, de simțuri și de contradicții la tot pasul reușește să dea naștere unui produs aproape…perfect! 

Am văzut cartiere care semănau a mahala, în cel mai fericit caz, sau adevărate favele, în sensul real al cuvântului. Spre exemplu, ca să ajungem în celebrul cartier Balat, fostul cartier evreiesc, am trecut mai întâi pe aici:

Dar Balat s-a dovedit a fi unul dintre cele mai colorate și romantice cartiere din tot Istanbulul.

O combinație dulce-amăruie de neratat!

Apoi, grija față de animale. Nicăieri în lume nu am văzut acest cult al îngrijirii animalelor de pe străzi. Iubite, îngrijite și hrănite de toată lumea, necondiționat! 

Cazarea în Istanbul

Categoric, în partea europeană! Iar dacă reușiți să găsiți în zona istorică un loc accesibil ca preț și să mai fie și drăguț, ar fi chiar ideal. Noi am ales pentru prima oară Airbnb și bine am făcut! Oferta de aici a fost extrem de variată, prețurile pentru toate buzunarele, comunicarea extraordinar de facilă și eficientă, iar apartamentul ales, cozy și cochet, la câțiva pași de obiectivele turistice. Mai exact, e vorba de zona Sultanahmet, iar locația a fost pur și simplu excelentă! De aici am ajuns pe jos la toate obiectivele turistice, iar pe străduțele din jur am găsit cafenele, restaurante și absolut tot ce am avut nevoie pentru un sejur perfect de câteva zile în Istanbul.

Sper că am reușit să vă port măcar puțin prin atmosfera frumosului Istanbul! Despre obiectivele turistice și locurile vizitate de noi, despre mâncarea de aici și despre câte și mai câte într-o postare viitoare.

Până atunci, mai las măcar câteva imagini din lumea aceasta minunată, agitată, colorată, pestriță, nebună, dar dincolo de toate…de poveste!

3 răspunsuri la „Istanbulul cel cu o mie de fețe!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *